Ierusalim_sfânt_pământ_în_Țara_Sfântă
Călătoresc

Ierusalim, sfânt pământ în Țara Sfântă

S-a întâmplat anul acesta acea minune pe care am visat-o etern – să ajung la Ierusalim, să pășesc pe Via Dolorosa, să cuget dincolo de bazar la rugăciune și cruce, să mă rog cu ochii spre cer în locurile în care s-a rugat Iisus, să sper în mântuire pe Golgota și să ating cu fruntea Sfântul Mormânt.

Am stat la coadă mare și lungă ca să putem intra în Mormânt. Dar orele au trecut la fel de repede cum trec mereu atunci când devenim pelerini. Într-o secundă…s-au condesat minute înșirate în timp comprimat și au scos la iveală veșnicia unei clipite în care te rogi mult și aprins și ai sentimentul că te-ai rugat ore când de fapt pe ceas s-au scurs doar 5 minute…Sau invers, înconjuri Sfântul Mormânt la o coadă de 4-5 ore și te gândești că poate să fi fost vreo 45 de minute de când te-ai așezat. Iar o dată ce intri, timpul nu mai e de partea ta. Respiri și ești déjà afară. Revelația trăirii o scriu însă prin prisma unor ochi de 7 ani. Fiul meu Victor era în fața mea, iar emoția mea a fost cu mult mai mare privindu-l pe el, cum trăiește în capul lui de copil imensitatea unei simțiri : S-a închinat cu atâta evlavie cum nu mi-aș fi putut închipui că poate simți. A atins apoi cu fruntea sfântul mormânt, l-a sărutat și a ieșit cu lacrimi în ochi, covârșit de măreția unui minut.

Nu a mai contat să gândesc eu ceva atunci, ci am privit și am plâns, mulțumind Domnului pentru că ne-a primit.